| nchin 500 dan C. |
Colonies di prim abitanc, bonamënter „Ligurer“, che vivova dantaldut dla ciacia y de tò ite ierbes. |
|
zirca 500 dan C.
|
 Imigrazion di „Illyro-Veneti“. Chisc univa bonamënter dal'Asia y ova purtà pea cunescënzes tl bront y tl fier. Chisc ova scumencià cun l'agricultura.
Ilustrazion: reperc abinei a Urtijëi; danter l'auter l stilet dl Troi Paian (ca. 1300 dan C.
|
|
zirca 360 dan C.
|
Nridlamënt di „Gallier“ sa Sacun (pitl luech da mont dl Chemun de Urtijëi).
|
|
15 dan C.
|
I „Romans“ tol ite l raion dla Elpes, che fova numinà „Raetia“ (Räter = abitant di crëps). Te chësc tëmp ie nasciù l ladin, che ie nasciù per l mescedoz danter l retich y l latin purtà ca te nosta region da saudeies romans, bacans, mpieghei, y.n.i. romans. Tla valedes da na pert ora y desman, coche te Gherdëina, ne univa mo nia tan prësc adurvà la rujeneda ladina, y la cultura y rujeneda reta se ova mo giut mantenì, permò plu tert se ala cunlià cun la rujeneda ladina.
|
|
157 do C.
|
Documentazions pra „Sabiona“ de n tëmpl roman y de na stazion dl daz, da ulache scumenciova l „Troi Paian“, che purtova nchin a Urtijëi.
|
|
350 nchina 650 do C.
|
Imigrazion dla populazion tudëscia (Bajuvaren ) y bel plan se à slargià ora la rujeneda tudëscia tla valedes prinzipiels di Reto-Ladins.
|
|
400 nchina 700 do C.
|
Imigrazion de „Ladins“ dla valeda dl Isarch dla valedes da na pert, sciche Gherdëina (ciacei dala imigrazion di populi tudësc), y l univa mescedà la rujeneda ladina cun chëla reta.
Bele plan univa desbuscà l bosch spës che fova ntlëuta sun dut l raion de Urtijëi y n scumenciova a frabiché la prima cëses de sas.
|
|
650 do C.
|
Ultima gran imigrazion di „Bajuvaren“ tla Raetia y de cunseguënza la costituzion de n ducat.
|
|
788 do C.
|
Karl l Grant tol ite l ducat Bajuvar tl gran rëni di tudësc. Gherdëina ie unida asseniëda ala contea Norigau di bavaresc sot al grof de Andechs. Tres i cuntrac de dunazion y de compra univa truep tudësc a Urtijëi, che à purtà n gran svilup tla cultura y economia dl luech.
|
|
999 do C.
|
Grof Otto de Andechs scinca ai vëscui de Freising l bosch te Gherdëina (da tlò enghe p.e. l inuem Pontives = Pontificius; avëi di vësculi).
|
|
1027 do C.
|
Norigau ie unì dat al prinzipat di vëscui de Persenon, perchël ënghe Gherdëina. Chisc à dat ca l cumando temporel a plu grofs, per prim a chël de Innsbruck y daldò al Fürst de ciastel Tirol.
|
|
999 nchina zirca 1300 do C.
|
I vëscui de Freising mët su i prim luesc da paur; danter chisc Urtesëyt (dal 1550 Mauriz), Tschenitt (ncuëi Sneton), Jànesch, Janon, Urridl, Mureda, Sodlieja, Pinkan; tl 17. secul: Coldeflamm, Pedetliva, Sigat, Schnoltner, Four, Milan, Kuenz y Martin.
|
|
1250 do C.
|
Gebhard II. de Jevun fej su l ciastel Stätteneck y ie patron de n grum de luechs da paur sa Sacun y tla valeda.
|
|
1290 do C.
|
Grof Meinhard II. de Tirol devënta do de plù cuncuistes patron dl raion de Tirol, n raion che curespuend al Tirol de aldidancuei.
|
|
1308 do C.
|
Gebhard de Stätteneck mor a Praga, si mutJakob erpa belau dut l avëi de familia y l scinca pona dut ala dlieja de Sacun, che ël nstess ova lascià fé su dant.
|
|
1342 do C.
|
Prim documënt che rejona de na dlieja de S. Durich te Gherdëina.
|
|
1348/49 do C.
|
Prima epidemia dla pest a Urtijëi.
|
|
1361 do C.
|
Segonda epidemia dla pest a Urtijëi.
|
|
1363 do C.
|
Dunazion da pert dla ultima grofa de Tirol, Margaretha Maultasch, dl raion Tirol (y perchël ënghe Urtijëi) a la Cësa de Habsburg; spartizion definitiva dai bavaresc y purtenienza al Austria de Habsburg.
|
|
13.-14. secul
|
N valgun luesc da paur vën vendui al Bistentum Augsburg, danter chisc ënghe Bruel, Ruf, Lipp, Schuaut, Dumat, Sulé, Doss, Bataian, Nudrëi, Petlin, Sutria, Potz, Pescosta, Puntea und Pradell; tl 15. secul se spartesc dal luech de Sulé: Pinëi, Cudan, Lusenberg, Cialian, Pitzer.
La 2 dliejes bavarejes Freising y Augsburg vën ratedes fundadëures dl svilup y dl „luech“ de Urtijëi.
|
|
14. secul
|
L bosch de Resciesa, Furnes, Penne y Scurcià ie unì dat ai seniëuresVon Wolkentein.
|
|
1416 do C.
|
L bosch de Resciesa vën vendù ai zitadins de Funes, Gufidaun, Laion, S. Piere y Urtijëi per la pastura; mo al didanëuci se cruzia n cunsorz de pastura de chisc luesc dla mont de Resciesa.
|
|
1425 do C.
|
La capela di morc St. Anna vën frabicheda.
|
|
15. secul
|
 Imigrazion de mo autra families tudësces dla val dl Isarch, danter chëstes families cun cuinuemes cunëscui mo al didancëui sciche Walpoth, Prinoth, Moroder, Stuflesser, Nocker, Holzknecht, Thaler, Hofer, Martiner y Schmalzl.
Gran svilup economich a Urtijëi cun l unì su de mejes.
|
|
zirca 1300 nchina 1600 do C.
|
N grum de avëis a Urtijëi passa ai seniëures Von Wolkenstein-Trostburg (Resciesa, Marëufer, Scurcià).
|
|
zirca 1625 do C.
|
La families Trebinger y Vinazer scumencia a ziplè tl lën.
|
|
1666 do C.
|
La capela de S.Antone tl zënter de Urtijëi vën frabicheda.
|
|
1676 do C.
|
La capela S.Antone vën zareda jù y n fej su la dlieja de S.Antone.
|
|
1779 do C.
|
L vën metù su l prim cataster te Gherdëina sota la mperdëura Maria Theresia.
|
|
1796 do C.
1856 do C.
1907 do C.
1915/1916 dò C.
|
 I lëures de costruzion dla dlieja de S.Durich, coche la ie sen,vën finei.
Costruzion dla streda nchina Pruca.
Al Chemun de Urtijëi ti vën dat l titul de borgata.
Costruzion dla ferata de Gherdëina y dla stredes sun i jëufs dl Sella y Frea per mené l material de viera ala front.
|
|
1919 do C.
|
L'Austria-Ungheria à perdú la 1. viera mundiela y perchël passa l Südtirol ala Talia.
|
|
1921-1943 do C.
|
La Talia prova a scrì dant ai tudësc y ai ladins l lingaz y la cultura taliana. A Urtijëi se svilupea l turism tres l fascism, chësc cun nfrastrutures y la costruzion dla prima furnadoia sun Mont de Sëuc.
|
|
1939 do C.
|
Upzion tl Südtirol; l 81% de chëi de Gherdëina uel to la zitadinanza tudëscia. 1141 persones sen va demez.
|
|
1960 do C.
|
La ferata de Gherdëina vën data su, ajache l ne se paia nia plù a la fé jì.
|
|
1970 do C.
|
L vën metù a jì l campionat dl mont de jì cui schi te Gherdëina.
|
|
1976 do C.
|
La segonda streda de culiamënt da Tluses a Urtijëi vën giaurida.
|
|
ultimi 40 ani
|
Gran svilup economich te Gherdëina y Urtijëi tres l turism.
|
